Smita Awasthi, Ph.D, BCBA, a absolvit, cu rezultate deosebite, un Master de Psihologie (1983) și deține o diplomă post-universitară în Terapie certificată de Consiliul Național de Cercetare Educațională și Formare (NCERT) din India. Și-a definitivat studiile în Terapie ABA la Universitatea de Nord din Texas, SUA (2004), devenind primul specialist certificat BCBA din India. Pentru a-și menține certificarea participă, în mod constant, la module de educație continuă.
Sumar temă Conferința Internațională ABA:
Can my child talk? Evidence for the Emergence of Vocals in Non-Vocal Children with Autism
Această prezentare va fi susținută în limba engleză.
Abstract:
Copiii cu autism prezintă întârzieri semnificative în ceea ce privește dezvoltarea limbajului și majoritatea au nevoie de terapie specializată pentru a dobandi abilități de comunicare (Harlaar et al., 2008; Rutter 1985). Diverse intervenții, cum ar fi predarea ecoului (Koegel et al., 1998), imitarea motorie rapidă bazată pe antecedent (Ross & Greer 2003), procedura de asociere stimul-stimul (Sundberg, et al 19966), au fost utilizate pentru a dezvolta limbajul copiilor diagnosticați cu autism. Studiul actual, desfăşurat pe o perioadă de 6 ani și 8 luni, a analizat tehnicile dezvoltate pentru a stimularea vorbirii la copiii non-verbali cu autism. Au fost selectați 144 de copii dintre care 126 au îndeplinit criteriile de includere și au finalizat studiul. Copiii non-verbali cu vârste cuprinse între 1,4-13,5 ani au fost incluși în patru experimente ce au utilizat designul cu condiții de referință multiple întârziate la nivelul subiecților.
Primul experiment a studiat efectele procedurii de asociere stimul-stimul în timpul trainingului de dezvoltare a cererilor (mand) prin limbajul semnelor, iar la finalizarea acestuia 83% dintre cei 58 de participanți au reușit sa facă cereri folosind limbajul verbal.
Cel de-al doilea experiment a studiat efectul pe care îl are înârzierea promptului în cadrul trainingului de dezvoltare a cererilor (mand) prin limbajul semnelor. Pentru acest experiment au fost selectați 3 dintre copiii pentru care tehnicile propuse în experimentul 1 nu au funcționat, iar la finalul exprimentului întârzierea promptului s-a dovedit a fi eficientă pentru toți 3.
Experimentul 3 a studiat efectele adiționale ale trainingului intraverbal prin adăugarea unui stimul auditiv pentru 46 de copii ce nu au reușit să verbalizeze după un training de dezvoltare a cererilor verbale de 12-40 de săptămâni.
În cadrul Experimentului 4, trainingul de dezvoltare a cererilor (mand) împreună cu trainingul intraverbal și procedura de asociere stimul-stimul au fost introduse în același timp pentru 19 copii. Rezultatele au arătat că 89% dintre copii au dezvoltat abilitați de comunicare verbală.
Din totalul de 126 de copii din toate experimentele, 105 au dezvoltat abilități de comunicare verbală, îndeplinind criteriile de masterare, cu efecte permanente.
Analiza retrospectivă a datelor a sugerat că vârsta copiilor nu a fost un factor determinant pentru achiziția vorbirii și primele vocalizări au apărut în rândul diferiților operanți verbali, cum ar fi cererile, cererile ecou, ecoul și intraverbalele. Operațiile de motivare au determinat 65% din manifestările vocale inițiale, cu toate că 27% dintre primele manifestări au apărut ca intraverbale cu completare. Timpul pana la apariția vocalizărilor, tipul de apariție a manifestărilor vocale și eficiența tehnicilor utilizate sunt analizate în acest studiu.
Cuvinte cheie: Vocalizare, Autism, Întârziere, Predare intraverbală, Predarea cererilor (mand), Asociere stimul-stimul, Primele vocalizări, Stimulare verbală, Operații de motivare